V-ati gandit vreodata cum puteti da un alt gust preparatelor? Sau cum sa ii atrageti pe cei dragi la masa cu preparate atipice? Dincolo de faptul ca o persoana din 100 ajunge sa sufere de-a lungul vietii de intoleranta la gluten, fainurile fara gluten sunt o alternativa gustoasa si sanatoasa la clasica faina de grau si totodata o provocare pentru orice gospodina. Secretul este sa mizati intotdeauna pe amestecuri de mai multe tipuri de faina fara gluten pentru a da mai multa savoare preparatelor.

 

Iata cate feluri de fainuri fara gluten aveti la indemana, daca doriti sa experimentati retete noi, sanatoase si foarte gustoase.

 

Faina de ovaz fara gluten este  bogată în fibre, minerale si  are un conținut mare de vitamina B (B1, B2, B3, B5, B6, B9), alături de fier, seleniu, magneziu, calciu și fosfor.  In funcție de rețete, făina integrală de ovăz scade nivelul de colesterol în sânge și stimulează digestia.

 

Faina de orez, bogata in proteine, o puteti folosi cu incredere in prepararea sosurilor, ingrosarea ciorbelor si chiar in aluaturi, dar cu moderatie astfel incat sa nu capete un gust pronuntat de orez sau coca sa devina prea lipicioasa.

 

Faina de orez brun – este ceea ce va trebuie daca doriti sa preparati paine cu o o crusta crocanta si delicioasa. Nu doar ca este foarte nutritiva, dar se combina bine si cu alte tipuri de faina, cum ar fi cea de hrisca.

 

Faina de hrisca o puteti folosi in prepararea brioselor, a prajiturilor sau a biscuitilor, dar in cantitati moderate. Avand un gust specific, intotdeauna se asezoneaza cu amidonul de porumb sau faina de tapioca pentru a obtine o compozitie “perfecta”. Faina de hrisca are continut crescut de zinc, fier si potasiu, protejeaza sistemul cardio-vascular, reduce nivelul colesterolului, imbunatateste fluxul sangvin, scade presiunea arteriala, previne aparitia calculilor biliari.

Faina de cocos este una dintre cele mai complexe fainuri fara gluten. Pulpa de cocos, după uscare şi degrasare este macinată fin, primind o textură similară făinei de grâu. Contine un numar ridicat de grasimi saturate, fibre si proteine, are un gust placut si dulce si este utilizata cel mai adesea in aluaturile pentru dulciuri (prajituri, biscuiti, etc) ajutandu-le sa creasca frumos si repede. Totusi, trebuie mentionat ca produsele de patiserie realizate cu faina de cocos pot avea o consistenta densa si uscata, de aceea este recomandat sa utilizati mai multe oua si o cantitate corespunzatoare de lichid. Ca sa va faceti o idee, la o ceasca de faina de nuca de cocos trebuie sa puneti 6 oua battue si o ceasca de lichid. Are un conţinut de carbohidraţi redus, ideal pentru copt, pentru gătit, se poate amesteca cu alte făinuri.

 

Datorită conţinutui scăzut de calorii şi conţinutului ridicat de fibre, este ideală pentru persoanele care urmăresc o dietă cu nivel redus de carbohidraţi.

 

Faina de mei o puteti folosi foarte bine la clatite, creme sau tortilla, dar intotdeauna combinata cu alte tipuri de faina. Avantajul acesteia este ca are un gust dulceag, este foarte untoasa si usor de digerat.  Medicul American Paavo Airola descrie meiul ca pe “cereala cu cele mai multe substante nutritive din lume, un aliment minunat si complet, bogat in proteine si cu un continut scazut de amidon, simplu de digerat si care nu provoaca gaze sau fermentari in stomac”. Mai puteti folosi  faina de mei ca adaos in sosuri, supe, ciorbe, mancaruri, creme desert, imbunatatindu-le gustul si valoarea nutritiva.

Faina de migdale seamana foarte bine cu faina alba traditionala din punct de vedere al aspectului, este moale si are o aroma intensa de migdale. Astfel, o puteti folosi in retete care nu necesita dospire sau la fursecuri, biscuiti si alte produse de patiserie. Făina de migdale are aceleaşi proprietăţi ca şi sâmburii şi anume: constituie o sursa naturala de fibre şi proteine, conţine vitamina A, B şi E, minerale (fier, magneziu, sulf, potasiu etc) şi acizi grasi omega 3.

Faina de in, cu o aroma discreta de alune si un continut ridicat de acizi Omega 3 este frecvent folosita in retete de tort, paine sau prajituri. Trebuie pastrata la rece pentru a nu-si pierde valorile nutritive. Faina este obtinuta din seminte de in dupa extractia uleiului presat la rece. Are un continut redus de grasimi si de carbohidrati si un continut ridicat de proteine si fibre. Se poate adauga si  in iaurt.

 

Faina de alune este perfecta pentru biscuiti, fursecuri sau prajituri, avand aroma specifica si o multime de vitamine, dar nu este deloc indicata pentru paine deoarece nu lasa aluatul sa creasca. O puteti folosi insa la prepararea lipiilor. Faina de alune se caracterizeaza printr-un nivel mult mai mic de carbohidrati fata de fainurile din cereale, avand si un gust pregnant de alune de padure.

 

Faina de quinoa are o granulație medie, un gust fin, similar nucilor si este apreciata pentru valoarea nutritionala, fiind bogata in proteine, fibre, fosfor, magneziu si fier.
Avand in vedere ca este o sursa buna de calciu, este ingredient des folosit in regimul vegan sau de catre cei care au intoleranta la lactoza. Este savuroasa in clatite, painici, fursecuri,  budinci cu lapte vegetal, in combinatie cu mirodenii precum scortisoara, coriandrul, cardamomul sau alaturi de fructe de sezon.

Faina din seminte de dovleac se obţine din seminţele crude, din care în prealabil, prin presare la rece s-a obţinut uleiul de dovleac. Faina obtinuta are o culoare verzuie, cu mirosul si gustul specific semintelor de dovleac, recomandat in diferite produse de panifica’ie ori patiserie, se poate consuma si in amestec cu lapte si cereale, iaurt, miere sau in diferite retete culinare.

 

Faina de naut poate fi adaugata in aproape orice fel de preparat, de la dulciuri si prajituri si pana la sosuri si chiar supe. Are un gust subtil de nuca si iti furnizeaza o multime de nutrienti benefici: proteine, fibre, fier, potasiu, calciu, magneziu, zinc, vitamina A, vitamina C, vitamina B6, vitamina K.

 

Faina de porumb/malai – este ideala pentru a prepara tortilla, mamaliga, briose, peste, dar o puteti folosi in cantitati mici si in paine.

 

Faina de tapioca arată ca făina obişnuită, uşor mai închisă la culoare şi se foloseşte pentru prepararea budincilor, a prajiturilor, deserturilor si piftiilor. La fel de gustoasa este si daca o adaugati in compozitia supelor si a sosurilor.

 

Faina de soia este obtinuta din soia degresata si se poate utiliza in proportie de 30% in aluatul de paine, pizza, paste fainoase, prajituri, sosuri etc. Se poate combina cu faina de orez brun sau faina de porumb si trebuie folosita in cantitati mici. Realizat astfel, aluatul are un grad mult mai scazut de perisabilitate.

Aluatul obtinut cu faina de soia este mult mai bogat in proteine, vitamine (complexul B), minerale si acizi grasi.

 

Faina de fasole neagra poate fi folosita in prepararea mancarurilor (supe, chiftele, burger), dar puteti incerca sa preparati cu ea si o negresa. Are o valoare nutritiva ridicata, putini carbohidrati si multe proteine.

 

Faina de amaranth

Amaranth-ul este o samanta veche folosita pe scara larga in Mexic. Este deosebit de dens si se adauga doar o treime din necesarul de faina dintr-o reteta sau se poate amesteca cu alt sortiment de faina . Amaranthul necesita putina apa dar si mai mult timp de gatire.

 

In speranta ca v-am starnit apetitul si curiozitatea, nu va ramane decat sa va puneti imaginatia la treaba si sa petreceti timp de calitate in bucatarie.